Stiţi cum se zice. Dacă am prins ziua de azi, ce a fost greu a trecut .

Aseară, împreună cu colegii si invitatul nostru special, o chinezoaică de origine, am pregătit o cină ‘inspired by China, made in Romania’ .

Specialitatea casei: pui prajit in Coca-Cola.
Au mai fost si alte câteva ‘suspecte’, iar de curios, am gustat şi infruptat din multe.

Câteva de amintit:
- am fost pe post de tester la un aşa numit ‘dovleac pane’ (sper să fi fost dovleac, şi nu ce şti ce ceafă de şoricel)
- am oarecum dat startul la masă . Am fost privilegiat in a arăta celor 20 de colegi cum se mănâncă cu chop-stickurile chinezesti (acele betigaşe). Nu am reuşit sa extrag o bucată din blidul cu pui, dar cu siguranţă, odată ajunsă la mine in farfurie, era ca şi cum eu am inventat mâncatul la scobitori.
A fost un moment tare interesant, lumea se inghesuia a poza stilul meu, iar eu abea reuşeam sa ţin beţigaşele în mână. Când te gândeşti că scopul era de a mânca cu ele, nu de a le ţine, situaţia e şi mai tristă..
-am avut ocazia sa’i arat domnisoarei din China ‘the romanian version of eating with chop-sticks -> the right way’ . Era toata entuziasmată, râdea de aproape sa’i sară ochelarii de pe nas

Pe scurt, a fost totul mişto. Atmosferă placută, multă mâncare şi multe mâini neîndemânatice (oopss ) – o ambianţă de vis.

PS: Sigur vă întrebaţi care a fost contribuţia mea la bucătărie… nu spun decât atât: lipsa unei salate verde bine spălată la un astfel de meniu, era ca mâncarea fără sare. Cineva responsabil a trebuit să facă şi treaba asta